Deficit bugetar record în UE: România înregistrează cel mai mare deficit guvernamental din Uniunea Europeană în 2024

România a înregistrat în anul 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, atingând un procent alarmant de 9,3% din PIB. Acest rezultat negativ este o consecință directă a cheltuielilor guvernamentale ridicate și a veniturilor statului care nu au fost suficiente pentru a acoperi cheltuielile publice, iar prognozele pentru anul 2025 nu sunt deloc optimiste. Agențiile internaționale de rating și organizațiile financiare internaționale, precum Fondul Monetar Internațional (FMI), semnalează riscuri majore pentru economia românească în perioada următoare, cu o posibilă înrăutățire a situației fiscale. Aceste evoluții sunt, fără îndoială, un subiect de îngrijorare atât pentru autoritățile naționale, cât și pentru investitorii și economiștii din întreaga Europă.

Deficitul bugetar record din România este, în mare măsură, o consecință a unei serii de factori economici și politici. În primul rând, cheltuielile guvernamentale au fost semnificativ mai mari decât veniturile obținute de stat. România a continuat să facă investiții substanțiale în infrastructură, dar și în diverse programe de ajutor social, care au dus la creșterea cheltuielilor publice. De asemenea, guvernul a fost nevoit să aloce fonduri semnificative pentru a sprijini diferitele sectoare economice afectate de criza globală, precum energia și sănătatea.

În același timp, veniturile statului nu au reușit să susțină acest nivel de cheltuieli. Lipsa unor măsuri eficiente de combatere a evaziunii fiscale și a economiei informale, combinate cu o politică fiscală destul de relaxată în unele sectoare, au determinat o colectare mai scăzută a veniturilor. Totodată, în ciuda unor măsuri de stimulare a economiei, în special prin programe de investiții, acestea nu au fost suficiente pentru a genera creșteri semnificative în veniturile statului.

Un alt factor semnificativ a fost impactul inflației și al dobânzilor ridicate, care au majorat costurile de împrumut ale guvernului și au pus presiune pe buget. În acest context, deficitul de 9,3% din PIB reprezintă o scădere semnificativă față de nivelurile istorice, dar și o divergență evidentă față de celelalte economii ale Uniunii Europene.

Agențiile de rating internaționale, precum Standard & Poor’s, Moody’s și Fitch, au tras un semnal de alarmă cu privire la perspectivele economice ale României. Aceste agenții avertizează asupra riscurilor unui deteriorări continue ale situației fiscale, mai ales având în vedere faptul că deficitul guvernamental nu pare să urmeze o tendință descendentă, iar datoria publică continuă să crească. De asemenea, agențiile de rating subliniază că o menținere a deficitului pe o perioadă lungă ar putea duce la o reducere a încrederii investitorilor internaționali în economia românească, ceea ce ar putea afecta costurile de împrumut și stabilitatea macroeconomică.

Potrivit unor analiști, un deficit bugetar atât de mare reprezintă o vulnerabilitate semnificativă, mai ales într-un context global marcat de incertitudine economică și geopolitică. Reducerea deficitului presupune măsuri fiscale stricte și reforme structurale, însă guvernul român se confruntă cu dificultăți în implementarea acestora din cauza diversității politice și a preocupărilor legate de sustenabilitatea măsurilor impuse asupra cetățenilor.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit prognoza de creștere economică a României pentru anul 2025, reducând-o semnificativ de la 3,5% la doar 1,6%. Această ajustare vine în urma evaluărilor mai pesimiste asupra stabilității economice, având în vedere deficitul bugetar record și îngrijorările legate de un posibil blocaj în procesul de reformă fiscală.

Reducerea prognozei de creștere economică este un semnal de alarmă pentru autoritățile române, care trebuie să se confrunte cu dilema între implementarea unor măsuri de austeritate pentru a reduce deficitul bugetar și menținerea unui nivel minim de creștere economică. Dacă deficitul nu este controlat, riscurile economice, cum ar fi inflația mai mare și o creștere a dobânzilor, ar putea afecta negativ atât puterea de cumpărare a cetățenilor, cât și stabilitatea economică pe termen lung.

În fața unei asemenea situații, guvernul român are la dispoziție o serie de măsuri pentru a reduce deficitul bugetar și a restabili stabilitatea fiscală. Printre acestea se numără creșterea eficienței fiscale prin combaterea evaziunii fiscale și optimizarea cheltuielilor guvernamentale. De asemenea, autoritățile trebuie să se concentreze pe implementarea unor reforme structurale, inclusiv în sectorul pensiilor și al administrației publice, pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de protecție socială.

În ceea ce privește economiile și investițiile publice, guvernul ar putea să își redirecționeze prioritatea către investiții care generează venituri, precum proiectele de infrastructură și digitalizare, care, deși necesită fonduri substanțiale, pot stimula creșterea economică și atragerea de investitori străini.

Totuși, este clar că 2025 va fi un an crucial pentru România, iar măsurile economice adoptate în această perioadă vor avea un impact semnificativ asupra viitorului economic al țării. Dacă guvernul nu reușește să reducă deficitul bugetar și să restabilească încrederea investitorilor, riscurile de stagnare economică și instabilitate fiscală vor rămâne la un nivel ridicat.

Sursa informațiilor: Eurostat, Fondul Monetar Internațional, Agențiile de rating internaționale (Standard & Poor’s, Moody’s, Fitch), Ministerul Finanțelor Publice al României.

Sursa imaginii: Pixabay.