Inflația și riscul de recesiune în România în 2025: Un echilibru tot mai fragil

Rata anuală a inflației a crescut la 5% în februarie 2025, marcând o inversare a tendinței descrescătoare din trimestrul anterior și amplificând temerile legate de o posibilă intrare a economiei românești în recesiune. Această creștere vine într-un moment în care consumul intern este deja afectat de scăderea încrederii populației și de creșterea ratelor dobânzilor la credite, în timp ce economia globală încetinește, iar presiunile externe rămân ridicate. Nivelul actual al inflației, considerat încă moderat în raport cu vârfurile atinse în anii anteriori, devine îngrijorător tocmai prin contextul în care se manifestă: un mediu economic cu deficit bugetar mare, investiții stagnante și o monedă națională aflată sub presiune.

Această dinamică a prețurilor reflectă o combinație de factori interni și internaționali. Pe plan extern, prețurile ridicate la energie și la materiile prime, persistente în urma crizelor energetice și geopolitice din anii precedenți, continuă să afecteze lanțurile de aprovizionare și costurile de producție. În același timp, în plan intern, liberalizarea unor tarife administrate, ajustările fiscale și creșterile salariale în sectorul public contribuie la menținerea unui nivel ridicat al cererii, într-un moment în care oferta este limitată. Acest dezechilibru între cerere și ofertă duce inevitabil la presiuni inflaționiste suplimentare.

Creșterea inflației în februarie 2025 vine într-un context economic deja tensionat, în care prognozele de creștere au fost revizuite în scădere, iar semnalele privind o posibilă recesiune tehnică se înmulțesc. Analiștii economici avertizează că, dacă această tendință se menține, România ar putea intra într-un episod de recesiune în a doua jumătate a anului. Consumul gospodăriilor, principalul motor al creșterii economice în anii precedenți, se erodează sub efectul scăderii puterii de cumpărare. Tot mai mulți români amână achizițiile majore, în timp ce rata economisirii se reduce, iar cererea internă pierde din viteză.

În paralel, investițiile publice și private dau semne de încetinire. Proiectele de infrastructură finanțate din fonduri europene se confruntă cu întârzieri și blocaje administrative, în timp ce mediul de afaceri devine tot mai reticent în a demara noi investiții din cauza incertitudinilor fiscale și a riscului de instabilitate politică. Într-un astfel de climat, perspectivele de relansare economică se estompează, iar riscul unui cerc vicios între inflație, scăderea cererii și reducerea producției devine tot mai real.

Banca Națională a României se află într-o poziție dificilă. Pe de o parte, are responsabilitatea de a combate inflația prin menținerea unei politici monetare restrictive, ceea ce presupune menținerea sau chiar creșterea dobânzilor de referință. Pe de altă parte, o astfel de măsură afectează creditarea, costurile de finanțare pentru companii și gospodării, precum și dinamica consumului intern. Spațiul de manevră al băncii centrale este astfel limitat de presiunile din ambele direcții: menținerea stabilității prețurilor și evitarea unui colaps economic.

În același timp, guvernul este presat să reducă deficitul bugetar, aflat la un nivel periculos de ridicat. Cu un buget tensionat și o nevoie acută de reforme fiscale, autoritățile trebuie să decidă rapid dacă vor aplica măsuri de austeritate sau dacă vor continua politica de stimulare economică prin cheltuieli guvernamentale. Ambele scenarii implică riscuri: austeritatea ar putea adânci recesiunea, iar relaxarea fiscală ar putea agrava inflația și ar afecta ratingul de țară. În lipsa unei strategii clare și coerente, economia riscă să intre într-un dezechilibru prelungit, greu de corectat ulterior.

Inflația de 5% în februarie nu este doar o cifră statistică, ci un simptom al unei economii care se confruntă cu dezechilibre profunde și cu o lipsă de predictibilitate. Impactul este resimțit direct de populație, prin scumpirea alimentelor, serviciilor și bunurilor de consum, dar și de mediul economic, prin pierderea încrederii și a competitivității. Dacă nu sunt adoptate rapid măsuri corective, România riscă să piardă oportunitățile de dezvoltare într-un moment în care regiunea este deja fragilizată de transformări geopolitice și de tensiuni economice globale.

În concluzie, inflația crescută în 2025 reprezintă un semnal de alarmă care nu poate fi ignorat. Guvernul, banca centrală, mediul de afaceri și societatea civilă trebuie să conlucreze pentru a evita derapajele majore. Este nevoie de responsabilitate fiscală, coerență politică, reforme economice reale și un efort național susținut pentru a păstra echilibrul economic și a evita recesiunea. În lipsa acestor măsuri, România riscă nu doar o criză economică temporară, ci o perioadă prelungită de stagnare și instabilitate.

Surse informații: www.zf.ro, www.bnr.ro, www.profit.ro, www.hotnews.ro, www.economedia.ro
Surse imagini: www.pixabay.com