România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană: 9,3% din PIB în 2024

România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai ridicat din întreaga Uniune Europeană, potrivit datelor oficiale furnizate de Eurostat. Această valoare depășește semnificativ pragul de 3% prevăzut de regulile fiscale europene și chiar și ținta de 7% asumată anterior de guvernul român în cadrul angajamentelor sale bugetare. Situația plasează România într-o poziție de vulnerabilitate fiscală majoră, într-un moment în care piețele europene resimt și ele tensiuni generate de instabilitatea geopolitică și de încetinirea economică la nivel global.

În primul trimestru din 2025, deficitul a atins deja 2,3% din PIB, echivalentul a aproximativ 44 de miliarde de lei. Aceste cifre indică un ritm accelerat de acumulare a deficitului, care lasă tot mai puțin loc de manevră autorităților în a respecta obiectivele bugetare asumate pentru întregul an. Această evoluție îngrijorătoare este amplificată de lipsa unor reforme fiscale structurale, de o colectare ineficientă a veniturilor la buget și de creșterea presiunilor legate de cheltuieli, în special în domeniul pensiilor și salariilor publice.

Guvernul României a elaborat un plan multianual, întins pe o perioadă de șapte ani, care vizează reducerea treptată a deficitului sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030. Documentul a fost aprobat de Comisia Europeană, însă atrage deja atenția specialiștilor din domeniul financiar, care susțin că ritmul propus este prea lent în raport cu dinamica dezechilibrelor fiscale și riscurile asociate. Strategia guvernamentală presupune păstrarea unui nivel ridicat al investițiilor publice și evitarea majorărilor abrupte de taxe, mizând pe o creștere economică susținută care ar urma să genereze venituri suplimentare la buget.

Totuși, în lipsa unor măsuri ferme de reformă, mulți economiști consideră că planul riscă să rămână doar pe hârtie. Printre măsurile așteptate se numără o revizuire a sistemului fiscal, combaterea evaziunii fiscale și eficientizarea cheltuielilor publice, dar până acum autoritățile nu au oferit un calendar clar de implementare. Incertitudinile politice generate de alegerile recente și de lipsa unei majorități stabile în Parlament complică și mai mult aplicarea unor reforme profunde.

Situația actuală a finanțelor publice pune o presiune în creștere asupra ratingului de țară, iar agențiile internaționale de evaluare financiară monitorizează cu atenție evoluția deficitului. În cazul în care România nu reușește să își consolideze poziția fiscală într-un termen rezonabil, riscurile cresc semnificativ: de la creșterea costurilor de împrumut, până la posibila pierdere a încrederii investitorilor străini și chiar intrarea în proceduri de sancționare din partea Comisiei Europene.

Tot mai multe voci din mediul economic avertizează că, în absența unor măsuri concrete de ajustare fiscală, România s-ar putea confrunta cu un scenariu similar celui din 2009-2010, când dezechilibrele bugetare au dus la necesitatea apelării la asistență financiară internațională și la măsuri de austeritate dureroase. Deși actualul context este diferit, iar economia românească are resurse și potențial de revenire, riscurile nu pot fi ignorate, mai ales în condițiile în care mediul extern este tot mai volatil, iar finanțarea deficitelor devine tot mai costisitoare.

Sursa informații: Economedia
Sursă imagini: Pixabay